Prima ninsoare pe Vf.Ciucas

Imi place sa merg toamna in Muntii Ciucas. Frunzele isi schimba culoarea si toata padurea capata un farmec aparte. Privesti peisajul de undeva de sus si realizezi ca in urmatoarele 3 luni totul in jur va arata complet diferit. Este ultima ocazie sa urci pe munte fara hainele grele de iarna,  parazapezi si alte accesorii de sezon.

Saptamana trecuta am raspuns dorintelor unui grup de prieteni si am pornit impreuna pe pe munte sa ne bucuram de ultimul soare fara dinti … sau cel putin asa speram. In realitate, iarna si-a aruncat buzduganul imediat ce ne-am dat jos din masina. Aerul curat si de frumusetea crestelor Ciucasului au castigat insa in fata vantului si ninsorii.

Am ales una din variantele de traseu pentru a ajunge pe Vf.Ciucas (1.954m): Cabana Muntele Rosu – Cabana Ciucas – Tigaile Mari – Vf.Ciucas si retur.

Doua lucruri de stiut de pe traseu: drumul pana la Muntele Rosu este foarte prost, cu multe gropi iar fosta cabana Ciucas a fost reconstruita astfel ca te poti opri acolo pentru o masa calda.

Publicat în Pe munte | Etichetat , , , | Lasă un comentariu

De vazut in Romania: Delta Dunarii

text: Ionela Croitorescu, poze: Ortansa Sotropa, Adina Blaj

Delta Dunării, la un pas distanță de Piatra Craiului

Un clișeu al românilor, gândeam despre Deltă înainte de a ajunge la rându-mi s-o vizitez. Orice hippiot, dezamăgit de demistificarea Vamei Vechi din ultimii ani, s-a mutat cu fumuri și cu Zen-ul lui de la Portița în sus. Din aceeași gândire citat. Așa că ajunsesem să văd Delta ca pe o Fata Morgana lăudată de mulți ca fiind virgină. Când ea umblase și cu brutarul din sat, și cu cizmarul…

Iubind mai mult înălțimile și Piatra Craiului și mai puțin întinderile verzi ale Mării Negre, credeam că Delta nu are cine știe ce plăceri a-mi oferi…  Frumoasă, ce-i drept, dar fără strălucirea pe care o găsesc de fiecare dată in munți. Și acum, da, urmează partea cu căința. Și cu descoperirile care mi-au umplut trei zile. Aș mai fi stat încă pe atât dacă știam că ar mai fi fost un alt catamaran spre București…. Sau dacă păsările nu-și încheiau fix în acea săptămână peripluul anual pe Dunărea noastră.

Această prezentare necesită JavaScript.

Martori la plecarea ultimelor păsări

S-o iau cronologic, pe firul celor trei zile de vizitat hoteluri, stufăriș și canale semisălbatice? Mai degrabă dau curs amintirilor. Și-ncep cu drumul de la Tulcea până la Sulina, cotit printre stufăriș și sălcii transfigurate de apele Dunării. Încet – încet, timp de opt ore… Am vânat cu ochii (un pic cu oftică) ultimele păsări rămase în Deltă și-am evitat fundul periculos de apropiat al Dunării și crengile – rădăcini ale sălciilor. De abia când am dat în brațul mare, cel de mijloc, cu pântec de apă generos, ne-am dezmorțit și am băgat mare. Ne-a ajutat un pic și oprirea de ”alimentare” la pensiunea Eden. Perișoarele cu pește? Bune! Friptura cu vin? Excelentă! Cât de două porții!

În leneveala pe care mi-a inspirat-o firul Dunării, să nu uit totuși obiectivele turistice. Să fie Mila 23, unde s-a născut Patzaichin. Sau satul Crișan, cu casele cu curtea spre ”baltă” și bărci trase la poartă. Ori Mila 35, unde am dormit la o pensiune cu piscină și… căprioară adusă pe apele Dunării. Și peste tot și toate acoperișuri de stuf…

Sulina. Unde străzile n-au nume!

Singurul oraș din țară care are străzi fără nume, doar numerotate – Sulina. Uită de strada Turturelelor, în Sulina e vorba de strada 1, strada 2. Până la 6. Uite așa sunt numite toate străzile paralele cu Dunărea! Restul, cele perpendiculare, au nume ca toate străzile din țară. De aceea prefer să mi le amintesc doar pe cele care urmează fidel firul Dunării. Pe una dintre ele am stat. Să fi fost 4!? Știu că ducea fix pe plaja din Sulina, cu nisipul cel mai fin de pe litoralul nostru. Și cu marea cea mai puțin adâncă. Și-ntr-un oraș atât de mic ai zice că vizita ta se încheie pe plajă.

Urcă-te întâi în Farul Comisiunii Europene, vechi de peste 100 de ani, fă un recensământ rapid în cimitirul multietnic și abia apoi spune-ți impresia. Eu te astept la Tulcea între timp, la unul dintre cele mai frumoase muzee cu acvariu. ”Înoată” alături de rechini, urmărește forfota unei păduri Leta în miniatură și află cum se face ”zeama” de pește. Sau borșul. Pe care oamenii de la Dunăre îl servesc gol, fără bucăți. Peștele, ca prim fel!

Mulțumesc Force Tourism (revistă trimestrială care promovează județele țării) și Info Travel România pentru ocazia de a apropia în sufletul meu Delta Dunării de munții din România.

Publicat în De vazut in Romania | Etichetat , | 2 comentarii

Cicloturism in Dolomiti

La inceputul lunii iulie am organizat un concediu in Italia, in zona muntilor Dolomiti. Aveam planuri marete de urcat pe munte dar si o serie de trasee de facut pe bicicleta. Zona este ideala pentru sporturile pe doua roti: ciclism de sosea sau mountain bike.

Cazarea la cort intr-un camping este cea mai avantajoasa. Dispui de toate conditiile: curent electric, dusuri calde, toalete curate, masini de spalat rufe, apa curenta etc… Preturile: pana in 10 euro/persoana.

In Cortina D’Ampezzo – www.campingcortina.it

In Corvara – www.campingcolfosco.org

Astfel de locuri sunt pline de turisti din lumea larga care vin aici pentru a vizita zona si pentru a face miscare in aer liber. Ii vezi in fiecare dimineata, devreme, plecand pe munte cu rucsacul in spate sau incalecand pe saua bicicletei. Seara se aduna in liniste la cort pentru a lua cina si a planui traseul din ziua urmatoare.

Pasurile Giau, Falzarego, S.Lucia, Gardena, Pordoi, Sella, Campolongo sunt foarte populare astfel incat intalnesti sute de cicloturisti veniti sa le parcurga pe doua roti. Pe 3 iulie a fost organizat un eveniment dedicat exclusiv iubitorilor bicicletei: Sella Ronda Bike Day. Traficul auto a fost inchis pe o distanta de 50km si peste 18.000 de rutieri au pedalat in voie bucurandu-se de peisajele muntilor Dolomiti.

Cu o zi inainte am participat la Sella Ronda Hero: cel mai dur concurs de MTB din Europa, cu peste 1500 de participanti aflati la start.

Această prezentare necesită JavaScript.


Publicat în Cu bicicleta | Etichetat , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Sate si fortificatii sasesti

O noua iesire pe biciclete, o noua minivacanta cu ENJOY Transylvania. Am petrecut weekendul de 1 mai in zona satelor medievale sasesti.

Un grup mic, de 6 persoane, perfect pentru ca toata lumea sa se simta bine si prieteniile sa se lege mai usor. Traseul ales a fost de nivel mediu, scurtele urcari de pe dealurile si pasunile inverzite specifice zonei solicitandu-i putin pe cei incepatori. Am facut miscare in natura iar efortul ne-a fost recompensat din plin cu largi panorame asupra satelor ramase in vale.

Biserica fortificata din Darjiu – monument inscris in patrimoniul mondial UNESCO. Intre zidurile cetatii, conform unui vechi obicei, membrii comunitatii (secuiesti) inca mai pastreaza rezervele de cereale si slanina.

Satul si biserica fortificata din Crit –  Vizita bisericii se face impreuna cu unul dintre cei 3 sasi ramasi in localitate. Povestile lui despre comunitata aflata in curs de disparitie te pun pe ganduri si te fac sa apreciezi mai mult locurile pe care le vezi. Ne-am cazat intr-o gospodarie traditionala unde gazdele ne-au primit cu delicioase mancaruri si dulceturi naturale.

Satul si biserica fortificata din Mesendorf – un sat cu ulite pietruite, fara masini, doar carute trase de cai, o liniste deplina, case care si-au pastrat vechea arhitectura si fortificatia care domina intreaga asezare. In fata bisericii, copiii se joaca pe fostul ring de dans unde se tineau sarbatorile traditionale ale vechii comunitati sasesti.

Satul si biserica fortificata din Viscri – inscrise de asemenea pe lista patrimoniului mondial UNESCO. Casele de aici au beneficiat in ultimii ani de pe urma activitatii de restaurare derulata de fundatia patronata de Printul Charles. S-au pastrat insa specificul si arhitectura traditionala. Biserica a fost reconditionata, in interior a fost amenajat un muzeu cu obiecte si porturi populare.

Va las sa va delectati cu un scurt montaj video din aceasta excursie:

Publicat în Cu bicicleta | Etichetat , , , , , , , | Lasă un comentariu

Degustare de vin la conac

Asa s-a numit tura pe care am organizat-o duminica cu ENJOY Transylvania pe vechiul drum al vinului, in zona Urlati – Valea Calugareasca.

Vremea parca a stiut ca urmeaza sa iesim cu bicicletele. Cred ca a fost prima zi de primavara adevarata din acest an: soare din plin, cald, pasuni inverzite si ciresi infloriti.

Ce am vazut pe traseu?

Manastirea Varbila – constructie veche din secolul XVI, locul in care se spune ca Mihai Viteazu s-a recules inainte de a porni spre Alba Iulia.  Manastirea se afla in faza de reabilitare: se consolideaza zidurile, se reconditioneaza picturile interioare. Cu toate acestea, asezamantul impresioneaza prin vechimea si legendele care il inconjoara.

Manastirea Jercalai – are o poveste extraordinara. A fost construita initial intr-un sat de langa Reghin, judetul Mures. Aici a functionat timp de 200 de ani, pana in 1932 cand a fost daruita familiei regale si stramutata in curtea castelului Bran. Din pacate, aici nu si-a putut indeplini scopul religios astfel ca biserica a inceput sa se degradeze, astfel incat biserica din lem a pornit din nou la drum. In 1956 a fost demontata, transportata si reasamblata pe actuala amplasare din satul Jercalai, judetul Prahova.

Conacul Bellu – fosta resedinta a familiei Bellu, construit in stil vechi romanesc pe un deal din localitatea Urlati. In prezent este un foarte interesant muzeu: se viziteaza interiorul, expozitia de mobila, obiectele de arta precum si cramele de la subsol.

Conacul Urlateanu – situat intr-un cadru natural deosebit, printre podgoriile si dealurile din zona Urlati. Se pot face degustari de vinuri, se viziteaza cramele iar preparatele culinare sunt delicioase.

Mai multe detalii aici.

Cateva poze:

Această prezentare necesită JavaScript.

Publicat în Cu bicicleta | Etichetat , , , , , , | Lasă un comentariu

Toate drumurile duc la Roma

Cel mai bun slogan pentru maratonul desfasurat in capitala Italiei. Un eveniment la care merita sa participi macar o data in viata, chiar si ca simplu spectator.

Pagina oficiala: http://www.maratonadiroma.it .

16.000 de maratonisti alaturi de 85.000 de alergatori la cursa populara. Impresionant nu? Imagineaza-ti acest puhoi de oameni luand startul din fata Colosseumului. Citisem undeva o afirmatie foarte cliseistica: „sunt ca niste eroi ai timpurilor moderne”. Nici pe departe, sunt oameni obisnuiti, ca noi toti, dar care au ales sa iasa din rutina zilnica si sa faca ceva deosebit.

Am vazut alergand tineri sau persoane in varsta, de toate nationalitatile, chiar si parinti impingand carucioare cu copii prea mici ca sa isi dea seama ce se intampla, dar care zambeau larg bucurandu-se de o „plimbare” de 42 de km. Alergatul este un sport la indemana oricui, indiferent de nivelul la care il practici. Fie ca alergi dimineata in parc, fie ca te pregatesti pentru maraton, important este sa faci putina miscare.

Cat despre oras … este suficient sa ajungi o singura data la Roma si o vei indragi pentru totdeauna. Nu trebuie sa arunci o moneda in Fontana di Trevi sa te asiguri ca te vei intoarce. O vei face oricum.

Această prezentare necesită JavaScript.

Publicat în Alergare | Lasă un comentariu

De vazut in Romania – Cetatea Neamtului

„Oastea se insira in două randuri, lasand prin mijlocul ei loc ca sa treaca garnizoana, si poarta se deschise.

Atunci, in loc de o straja numeroasa, se vazura iesind sese oameni, din care trei duceau pe umerele lor pe alti trei ce erau raniti.

— Ce este aceasta? strigă Sobieski rapezindu-se calare inaintea lor. Ce sunteti voi?

— Strajerii din cetate, raspunse batranul ranit, din spatele fiiului său.

— Cum! atatia sunteti?

— Zece din noi au pierit din mila mariei tale.

— Voi ati cutezat a va impotrivi mie si a-mi omori atatia viteji? zise regele. O, asta nu se va trece asa! […] Nu meritati a muri de sabie, ci de streang. — Spanzurati-i!

— Fie-mi iertat, sire, zise atunci Iablonovski, apropiindu-se cu respect de regele care sedea posomorat si manios, a arata mariei tale că acesti viteji n-au făcut decat datoria lor […], si ca au avut norocirea a castiga fagaduinta marelui Sobieski ca vor fi slobozi si nesuparati.

— Iti multamesc, vrednice al meu tovaras de arme, zise Sobieski ca desteptat din somn, iti multamesc ca m-ai oprit de a face o faptă defaimata. Ai cuvant; oamenii acestii s-au purtat vitejeste. […] Apoi, inturnandu-se catra romani: Voinicilor, zise, sunteti slobozi, mergeti in pace si spuneti copiilor si fratilor vostri ca ati avut cinstea a va impotrivi cinci zile regelui de Polonia.

Indata se facu loc moldovenilor, carii, luandu-si ranitii, se indreptara catra munti, in vreme ce oastea se cobora incet la vale; iar cetatea cu portile deschise, purtand pe zidurile sale urmele bombelor dusmanesti, ramase singura pe culmea inverzita, ca un mare schelet de urias.”

„Sobieski si romanii” – Constantin Negruzzi

Publicat în De vazut in Romania | Etichetat , , , , , | Lasă un comentariu